Să fim esență Divină! Seminarii evoluție spirituală

 Modul 1 Vindecare în vibrația iubirii Divine!
Cum să fim esență Divină? Pentru a fi esență Divină, este necesar mai întâi să integrăm și unificăm toate aspectele ființei noastre. Atunci când mintea, trupul și sufletul sunt unificate, energia subtilă a esenței care este iubirea pură, curge fără opreliști vindecând totul în urma ei.

Vindecarea în vibrația iubirii implică în primul rând intenție apoi voință și dedicare, însă este în același timp simplu deoarece purtăm în noi această iubire, este necesar doar sa dăm la o parte vălurile de iluzie care o acoperă. În acest mod apare vindecarea, se instalează bucuria și pacea interioară.

Tot ce se întâmplă cu energia subtilă a unei persoane, cu gândurile și cu emoțiile ei se reflectă în corpul fizic. Durerile, suferințele și bolile se reflectă în zone ale conștiinței unde lucrurile s-au îndepărtat de sursa lor de existentă și drept urmare se află în dezechilibru.

Seminariile vor cuprinde
-o parte interactivă de comunicare la nivelul esenței, de autocunoaștere, acceptare, deblocare a energiei stagnante
-o parte in care integrăm experiențe de viață actuale sau trecute prin decodare, acceptare, ințelegerea tiparelor mentale urmând apoi recodarea sau transmutarea
-tehnici, metode,mantre prin care să dobândim iubirea de sine, să celebrăm existența noastră și a celorlalți
-meditatii, iubire și multă voie bună

Beneficiile obținute în urma participării (suntem ființe unice, fiecare poate simți și percepe în felul lui)
-Conectarea la Esența Divină, la înțelepciunea Divina, care ne aduce multă liniște și pace sufletească
-Eliberarea programelor(codurilor) care nu ne mai servesc pe care o putem simți și ca o ușurare sufletească și chiar trupească
-Eliberarea durerilor emoționale (lumești) și fizice (unde este cazul)
-înțelegerea profundă a faptului că suntem creatorii propriei vieți,a faptului ca Esența Divină este sursa bunăstării și prin ea avem deja orice ne dorim
-Reântoarcerea la adevăr, ieșirea din iluzie și bucuria de a fi ceea ce suntem

Menirea acestor seminarii este de a descoperi și integra potențialul Divin din noi. Să fim esentă, adică doar să fim ceea ce suntem făra măști, fără a ne identifica cu structuri egotice create de minte. Aceasta este cheia vindecării la toate nivelurile și a fericirii eterne.

Seminariile se vor desfăsura în regim modular, durata modulului fiind în funcție de complexitatea temei abordate. Participarea este posibilă în orice intâlnire a modulului.

Participarea la aceste seminarii se face sub formă de donație.
Detalii referitoare la desfășurare și locație la nr. tel 0731598349

Vă invit cu drag SĂ FIM ESENȚĂ în minunata călătorie numită viață. Infinite binecuvintări cu lumina și iubire Divină!

Banii pot cumpăra plăcere, însă fericirea este cu totul altceva

Există o diferenţă imensă între fericire si placere.
Placerea este o stare temporară menţinută de cauze externe~o maşina nouă, o casa nouă, prezenţa familiei, lucruri noi, un meniu favorit, sex. Placerea este legata de experienţele pozitive în care sunt implicate simţurile. Experienţele care produc placere devin o necesitate, iar ca rezultat devin dependenţe(ataşamente).

Oameni care au ce-şi doresc, o  slujbă de succes, o familie frumoasă, o casă confortabilă şi timp să se bucure de viaţă. Şi totuşi sunt nefericiţi, au stări de anxietate de depresie.

Principala dorinţă a  acestor oameni este să deţină controlul asupra celorlalţi, asupra a ceea  ce se întâmplă. Vor ca ceilalţi   să   facă   lucrurile în felul lor şi să   gândească  aidoma lor.  Ca urmare devin excesiv de critici, fiind convinşi că ceea ce gândesc ei este corect.

Fericirea este un rezultat al trăirii în ACUM, al încrederii în SINE şi implicit al iubirii necondiţionate.

Expresia ,,banii n-aduc fericirea, dar o întreţin” şi-a găsit, în sfârşit, o explicaţie ştiinţifică. Potrivit unui studiu realizat de cercetătorii americani, creierul nostru percepe în mod diferit plăcerea şi fericirea, cele două stări fiind influenţate în mod diferit de dopamină şi serotonină.

,,Banii pot cumpăra plăcere, însă fericirea este cu totul altceva”. Cel puţin asta susţine expertul Robert Lustig, în cartea „The Hacking of the American Mind: The science behind the corporate takeover of our bodies and brains”.

Potrivit cercetătorului, există o confuzie reală între fericire şi plăcere, iar acest lucru este influenţat de mediul în care trăim, de publicitate, de societate, de modul în care percepem realitatea.

Dacă din punct de vedere al percepţiei sociale pare că nu există nicio diferenţă, la nivelul creierului există o graniţă foarte bine definită în modul în care sunt percepute plăcerea şi fericirea.

Robert Lustig afirmă, în Business Insider, că plăcerea este stimulată de dopamină care acţionează precum un drog, asupra a cinci receptori neuronali.

„Este o experienţă care acţionează precum un drog, ne face să ne dorim mai mult, e ca şi cum ai câştiga la cazino şi ai dori să repeţi experienţa. Plăcerea o simţim atunci când mâncăm o prăjitură bună, când interacţionăm cu ceva care ne oferă o stare de confort şi ne dorim mai mult”, a declarat acesta.

Pe de altă parte, fericirea este stimulată de serotonină, o substanţă care, spre deosebire de dopamină, afectează 14 receptori diferiţi din creier. Astfel se explică şi de ce simţim fericirea în diferite moduri, de la senzaţia de bucurie la dragoste şi implicare pe termen lung.

„Spre deosebire de plăcere, care oferă reacţii pe termen scurt, fericirea nu are o conotaţie temporală. În cazul fericirii, creierul ne spune că ne simţim bine şi că este de ajuns, în timp ce în cazul plăcerii, ne facem să vrem mai mult, să experimentăm. Ambele stări nu sunt scutite de pericole. Prea puţină fericire poate duce la depresie, iar prea multă plăcere la dependenţă”, a mai declarat acesta.sursa

Medicamentul absolut necesar al vieții noastre

      

 ''Gândul, cea mai puternică forţă din univers ''

Dumitru Constantin Dulcan  interviu :

– În “Inteligenţa materiei”, prima dvs. carte, aţi demonstrat cu argumente ştiinţifice că, dincolo de toate lucrurile vizibile, concrete, există un câmp de energie şi lumină, coordonat de o minte inteligentă. Cu alte cuvinte, că nu suntem singuri în univers, că Dumnezeu chiar există. V-a afectat certitudinea aceasta modul în care vă trăiţi viaţa de zi cu zi?

– Odată ce am înţeles că, de fapt, noi ne creăm pro­pria reali­tate, felul în care pri­veam lumea s-a schimbat. Descope­ririle fizi­cii cuantice au arătat că mintea noastră e cea care face să colap­seze undele de energie şi le trans­formă în parti­cule, adică în materie. A gândi înseamnă a transforma nevăzu­tul în văzut. Gândul e creator, e cea mai pu­ter­nică forţă din uni­vers. Iar Dumnezeu ne-a dat pu­terea ca, din milioanele de reali­tăţi posi­bile, care există în stare latentă, să aducem pe pământ, cu gân­durile noastre, doar una. Pe cea care seamănă cel mai mult cu gândurile noastre.

– Vreţi să spuneţi că ceea ce ni se întâmplă e oglinda a ceea ce gândim şi simţim?

– Exact. Când făceam cerce­tări pentru prima mea carte, am ajuns la concluzia că celulele au inteligenţa lor. Şi m-am speriat. Celulele reacţionau la gândurile şi sentimentele celui în cauză. S-a făcut şi un experi­ment în Occident, cu un eşantion de ADN, recoltat de la un individ şi dus la 1000 de km distanţă, într-un laborator. Persoana în cauză a fost pusă să privească un film frumos, cu ima­gini minunate, care stârneau bucurie. În acelaşi timp, la 1000 de km distanţă, mă­surătorile arătau cum spi­ra­la de ADN se relaxează. Când imaginile au fost schim­bate cu un film de groa­ză, ADN-ul a început, brusc, să se restrângă, contrac­tân­du-se. Aflând asta, m-a chinuit o întrebare: cum ştie corpul nostru ce e rău şi ce e bine? Dacă organis­mul nostru reacţionează pozitiv la bine şi negativ la rău, nu există decât o singură mare concluzie.

Legea binelui

– Care e aceea?

– Înseamnă că universul întreg are ca fundament o lege morală, legea binelui. Abia acum vă pot răs­pun­de la prima întrebare. Da, ca să fim fericiţi şi să­nătoşi, nu e nevoie decât să ne construim viaţa după legea aceasta.

– Cu alte cuvinte, un stil de viaţă sănătos începe de la a gândi şi a făptui binele?

– Când comit un act contrar acestei legi, îmi creez singur mecanismele biochimice care duc la boală. Cinci minute de mânie sau suferinţă imobilizează pen­tru 5, 6 ore celulele gardian ale sistemului imuni­tar. Timp de 5-6 ore, organismul nostru e lipsit de apă­rare, iar milioanele de celule moarte, viruşi şi bac­terii circulă libere prin organism, se pot localiza un­deva şi declanşa boala.

– Se şi spune în popor că “a murit de inimă rea”. La asta se referă oare?

– Stresul, care azi a luat proporţii gigantice, ura, mânia, îndoiala, neîncrederea în ceilalţi, invidia, gelozia provoacă în corp un pH acid, favorabil bolii. Depresia are şi ea un efect nociv asupra organis­mu­lui, nu doar că împiedică vindecarea, dar poate favo­riza debutul altor boli. Dar ştiaţi că şi frica ne face rău? Este bine cunoscut experimentul lui Avicenna. Într-o cuşcă s-a pus un miel şi într-o cuşcă alăturată s-a pus un lup. Mielul a murit în scurt timp de stresul provocat de frică. Orice dezechilibru emoţional adu­ce, mai devreme sau mai târziu, boala.

– Cu emoţiile nu-i de glumit. Cum ne putem pro­teja?

– Eu am învăţat să le stăpânesc. Încerc să nu mă implic afectiv intens, să nu mă enervez. Dacă cineva îmi greşeşte, fac un efort să-l iert, gândindu-mă că poate într-o zi va înţelege şi el ceea ce înţe­leg eu acum. Să iertăm, fiindcă iertarea face ca pH-ul corpului să vireze spre unul alcalin, favo­rabil sănă­tăţii. Sigur că sunt şi suferinţe care nu pot fi evitate. Dar e im­portant să rămânem con­ştienţi că fiecare minut de suferinţă sau stres ia din viaţa ce­lulei noastre.

Relaxare şi respiraţie

– Statisticile arată că stresul profesional e azi una din marile surse de boală. Munca în exces ameninţă să ne omoare lent.

– Dacă nu ne putem lua mici vacanţe, regulat, să ne luăm mă­car pauze de zece minute, la fiecare oră, în care să ne golim mintea şi să respirăm adânc. Putem să ne ridicăm de la birou şi să privim ceva frumos pe fe­reas­tră. Sau, în loc să bem trei cafele cu ochii în computer, să bem un ceai fără să ne gândim la nimic altceva. Să ne bucurăm de gustul şi aroma lui. Cu timpul, înveţi să te relaxezi în orice condiţii. Beduinii, de pildă, se odih­neau mergând pe cămile. Şi eu scriu şi citesc de dimineaţa până seara. Dar când simt că începe să se aşeze oboseala pe mintea mea, mă opresc şi aplic câte­va tehnici de relaxare.

– Ne puteţi da şi nouă un exemplu?

– Toate tehnicile de relaxare se bazează pe respi­raţie. Oboseala vine şi dintr-o lipsă de oxigenare a creierului. Stau câteva minute cu ochii închişi, încerc să îmi reprezint oboseala ca senzaţie la nivelul creie­ru­lui şi apoi, cu fiecare expiraţie profundă, îmi imagi­nez că o elimin. Fiecare îşi poate crea propria lui tehnică. Eu nici pentru durerile de cap nu iau pastile. Mă relaxez, mă concentrez pe starea de bine şi cald, o trec prin inimă şi apoi o trimit acolo unde mă doare. Fac asta de câteva ori şi durerea dispare.

– Să-ţi vizualizezi boala pare o condiţie foarte importantă pentru vindecare.

– Bernie Siegel, reputat oncolog din SUA, a luat mai mulţi bolnavi de cancer în ultima fază şi i-a învăţat tehnica imageriei: de mai multe ori pe zi, trebuia să-şi ima­gineze că distrug cance­rul din corp cu un foc, cu un animal care-l mă­nâncă, fiecare după cum dorea. După şase luni de zile, 40% din ei s-au vindecat. La testele psi­hologice, s-a dovedit că cei care s-au vin­decat erau cei optimişti, cei care credeau în Dumne­zeu şi cei care erau calmi. Îndoiala este un ob­stacol în calea oricărui succes şi mai ales a vindecării.

“Rugăciunea – o realitate fizică”

– Aţi amintit de Dumnezeu. Credinţa e şi ea parte din ecuaţia stării de bine?

– Rugăciunea e o realitate fizică, e un fel anume de a vorbi cu universul. Am testat eu însumi asta, de ne­nu­mărate ori, şi am rămas înfiorat văzând că poţi obţine un răspuns. Prin rugăciune, realitatea din jur se transfigurează, aducem la noi lumina din univers. Există cazul celebru al neurochirurgului american Eben Alexander, care, la 54 de ani, a făcut o meningo­en­cefalită bacteriană gravă. A stat o săptămână în comă, timp în care foarte multe persoane s-au rugat pentru el. După ce şi-a revenit, a spus că în tot timpul cât era în comă a văzut în jurul lui siluete umane care păreau să stea în genunchi şi de la care veneau spre el valuri de energie. Rugăciunile altora l-au vindecat. Dar şi propriile noastre rugăciuni ne ajută. Credinţa mobilizează, în mod cert, întreg sistemul imunitar. Nu spunea Iisus “credinţa ta te-a vindecat” ?

– Nutriţioniştii pun şi ei pe listă o condiţie a să­nă­tăţii: ce, cum şi cât mâncăm. Ţineţi cont de ea?

– Eu respect o regulă care se ştie încă de la Hipo­crat: să mănânci fără să satisfaci complet senzaţia de foame! Adipocitele aşteaptă semnalul că te-ai săturat ca să-şi extragă din alimente grăsimea. Dacă nu te sa­turi, nu te îngraşi. Studii de ultimă oră arată că lungi­mea telomerilor de la extremităţile cromozomilor, de care depinde durata vieţii, e influenţată favorabil de alimentaţia cu puţine calorii. Mănânc legume, icre de peşte, iaurt, lapte de soia, pe care îl beau dimineaţa, cu cereale integrale, mazăre, linte. Mănânc foarte rar carne. Nu beau, nu fumez, nu consum zahăr. Şi am grijă să ţin, din când în când, câte o zi de post, în care beau doar ceaiuri şi las organismul să se refacă. Dar, înainte de orice, am grijă să nu mă aşez niciodată la masă supărat. Masa ar trebui să fie o sărbătoare, să fie prilej de bucurie alături de ceilalţi. Sigur că azi nu ne mai potrivim toţi la masă, dar atunci când pre­pa­răm ceva de mâncare, s-o facem cu drag. Gândurile gospodinei trec şi-n bucatele pe care le găteşte.

– Din tot ce aţi spus, trag o concluzie: cele mai bune medicamente ne sunt, de fapt, la îndemână.

– Aşa e. Dumnezeu ne-a dat deja totul. Dacă vrem să rămânem sănătoşi şi fericiţi, e suficient să păstrăm în minte câteva lucruri: să mâncăm sănătos, fără să ne îmbuibăm, să facem mişcare, să ne odihnim corect, să fim optimişti şi plini de speranţă. Să fim perseve­renţi cu pasiunile noastre, să ne antrenăm intelectual şi să ne ferim de rutină. Să facem constant schimbări în viaţa noastră. Şi să nu uităm că trebuie să păstrăm în permanenţă un echilibru între energia consumată prin efort şi energia obţinută prin odihnă şi activităţi care ne fortifică. Gândurile rele ne iau din viaţă, bucu­riile ne dau viaţă. Să căutăm bucuria, avem ne­voie de ea ca de pâinea noastră zilnică. Chiar dacă, uneori, n-o putem avea decât în imaginaţie.

SURSA

Transmutarea

    Transmutarea este procesul subtil de schimbare sau starea de transformare a unei energii grosiere într-o altă formă de energie mai rafinată (mai mare ca vibrație). Acest termen este des întâlnit în sexualitatea sacră abordată de unele școli tantrice din Orient, indicând metode și tehnici de transmutare și sublimare a energiei grosiere sexuale în energii rafinate superioare pentru a energiza centri superiori de forță ai ființei, fără pierderea acestei energii prin ejaculare (în cazul bărbaților). Acest termen se poate extinde și astfel: transformarea urii în iubire, a geloziei în respectul individualității, a lăcomiei în mărinimie, etc.
M.S.
   Modul în care funcționează vizualizarea noastră, este că imaginile pe care le vedem intră în retina noastră întoarse. Imaginea este proiectată în spatele creierului, astfel încât o percepem ca fiind în partea dreaptă în sus. Creierul nostru traduce datele, astfel încât să putem înțelege ceea ce privesc ochii noștri din mediul înconjurător. În esență, totul în realitatea noastră există doar în măsura în care mintea noastră percepe asta. Aici se află frumusețea și complexitatea fiecărei experiențe umane. Percepția este realitatea. Pe de o parte, acest lucru ne face un sistem de calcul organic, foarte ușor de accesat și îmbunătățit. Dacă mediul nostru este controlat din momentul nașterii, atunci este foarte ușor să ne controlăm comportamentul cu aproape nici o rezistență. Dacă suntem crescuți să credem că ochii albaștri ne fac superiori față de ceilalți, atunci ne-am dezvoltat sentimentul că avem anumite privilegii bazate pe ceea ce ni se spune, despre experiențele oamenilor superiori. În fiecare etapă a dezvoltării noastre, creăm în realitatea noastră mai multe structuri permanente. Cele mai profunde aspecte ale acelei realități încep în primele noastre percepții de a fi în viață.

   Primii ani de viață sunt atât de esențiali pentru capacitatea noastră de a percepe și de a crea o realitate în care putem să prosperăm. Cel mai natural aspect al ființei umane este filonul progenital sau iubirea naturală a copilului. Această oportunitate de a-ți iubi propriul copil, este o reflectare a modului în care simțim despre noi înșine. Capacitatea noastră de a ne reproduce este o mărturie că suntem făcuți din asemănarea și imaginea creatorului nostru. Nu există niciun om care să poată privi cu adevărat în ochii propriului copil și să nege în inima lui că Dumnezeu este real. Programarea unuia poate face ca cuvintele să iasă din gură că "nu există nici un Dumnezeu", dar acest tip de bravadă ignorantă se schimbă rapid atunci când același lucru se confruntă cu teama de a pierde un copil sau de a te sinucide. După cum se spune, "Nu există atei".

   Această legătură cu ierarhia spirituală a "lui Dumnezeu" este substanța întregii experiențe umane. Conectarea noastră directă și comunicarea cu divinul este dreptul nostru, identitatea noastră și responsabilitatea noastră. Această încărcare este o forță motrice înnăscută în fiecare dintre noi. Aceasta se manifestă diferit pentru fiecare individ, în timp ce răspundem de creația noastră personală care există în noi și în lumea pe care o avem toți împreună. Versiunea noastră despre cine sau ce este Dumnezeu este creată de percepția noastră despre ceea ce este dragostea. Cum acționăm, ca răspuns la legătura noastră naturală cu iubirea și dorința de a ne iubi unii pe alții, este înrădăcinată în experiențele noastre mai vechi care se leagă de părinții noștri și de exemplul lor de iubire față de noi.

   Noi avem o conduită autogeneratoare a luminii, care constituie toată viața organică. Mediul în care trăim răspunde percepției noastre despre ea și despre noi înșine. Deoarece generație după generație am fost programați să simțim și să credem că avem nevoie de un mijlocitor între noi și Dumnezeu, suntem din ce în ce mai puțin sănătoși, îndepărtându-ne de o realitate spirituală mai înaltă, de unde ne tragem toate cunoștințele, înțelegerea și aprecierea a cine suntem cu adevărat. Conștientizarea noastră despre cine suntem este cheia pentru a împuternici oamenii să creeze o nouă realitate.

   Ținând cont întotdeauna de faptul că percepția este realitatea, putem aprecia nevoia de iluminare pentru a depăși situația actuală. Omul a fost supus la mii de ani de minciuni și limitări, care au putere doar pentru că le considerăm ca fiind adevărate în percepția realității noastre. Pe măsură ce masele de oameni adormite se trezesc la o nouă viziune uimitoare, noi rupem confortul înrobirii noastre. Am trăit o viață, acceptând mediocritatea noastră ca o condiție imuabilă a realității noastre, fără să ne gândim niciodată că aceasta este chiar rezultatul voinței noastre colective. Provocarea pe care o acceptăm în a descoperi cine suntem este că, odată ce știm asta, suntem responsabili de puterea și posibilitățile tuturor generațiilor care vin după noi. Acest moment este istoric. Și voi modelați istoria și semnificația viitoare a ceea ce înseamnă a fi uman.

   Am fi putut fi uciși, rămânând doar câteva sute de milioane de oameni pentru a fi înrobiți. Aceasta ar fi schimbat istoria viitorului, creând o legendă a unei forțe întunecate pe care nimeni nu a învins-o niciodată. Frica s-ar fi răspândit ca un virus în întreaga galaxie, deoarece această forță s-a opus oricărui lucru natural vieții. Dar câțiva dintre noi s-au ridicat pentru noi toți și de asta a fost doar nevoie pentru a prelua lumea. Avem un obstacol care trebuie folosit ca un avantaj. Nu putem uita suferința din această perioadă sau cât de urâte au fost crimele împotriva noastră. Ei au oferit contrastul care a definit cine suntem cu adevărat. Dar nu putem permite ca durerea, dezamăgirea și frica să fie fundamentul lumii noi pe care o creăm.

   Lumea nouă pe care o creăm trebuie să întruchipeze aspectele cele mai naturale ale experienței umane individuale, în armonie cu lumea energetică colectivă pe care o manifestăm împreună. Aceasta este o lume pe care am co-creat-o cu opresorii noștri, care au jucat eroic rolul ticăloșilor. Ei ne-au ajutat să înțelegem sentimentul de a ne simți neputincioși, tristețea sentimentului de deconectare de la Dumnezeu și paralizia îngrozitoare a fricii. Rolul în care s-au angajat nu a fost ușor. Nu există bucurie, nici pace, nici iubire în percepția lor asupra lumii. Suntem încurajați să accesăm energiile create de teamă, apatie și controlul acestei lumi și să le transmutăm în Iubire, considerație și independență. Ne mișcăm spre a împuternici oamenii cu libertatea de a fi ei înșiși și cu mijloacele de a descoperi cine sunt. Mai degrabă decât să distrugem tot ceea ce am creat împreună cu adversarii noștri, avem ocazia unică de a remodela lumea.

   Vom lua aceleași pietre care s-au aruncat în noi pentru a ne răni și le vom împărți pentru a construi poduri care ne conectează. Vom folosi frica care le-a folosit pentru a ne ține în întuneric, ca forță motrice care ne inspiră să strălucim mai scânteietor. Și ego-ul condus că trebuie controlată planeta și unul pe celălalt, va deveni o referință veșnică la un moment în care libertatea nu era prezentă pe Pământ, pentru că ne-am pierdut credința și legătura cu Dumnezeu. Vom demonstra dragostea divină recunoscând că viața noastră este un dar divin. Această demonstrație va determina pentru totdeauna tonul unei mărețe societăți a oamenilor liberi care au biruit dragonul care nu putea fi ucis.

   Suntem forța creativă unificată a oamenilor. Poate fi abilitatea noastră de a-i iubi pe dușmanii noștri care ne fac puternici, pentru că suntem cei mai puternici atunci când dragostea este în centrul tuturor lucrurilor pe care le facem. Dar modul în care folosim această iubire pentru a crea o nouă lume, ne va face o astfel de forță a naturii. Viziunea noastră fizică este doar un tip și umbră a modului în care vedem spiritual. Este viziunea noastră personală asupra lumii pe care vrem să o creăm, care este tradusă în formă și forma de către mintea colectivă a Universului. Suntem deja victorioși când alegem dragostea în loc de ură.

   Actul de transmutare este o combinație de schimbare și creație care se ciocnesc împreună pentru a crea ceva ce nu a fost văzut sau imaginat niciodată înainte. Așadar, acordați atenție, deoarece nu veți mai avea niciodată această șansă. Priviți nașterea unei lumi noi. Și ca orice naștere adecvată, este esențial să o aduci cu dragoste.
Și asta este cum noi vom schimba lumea...

SURSA

Conştientizarea corpurilor subtile şi alinierea cu Sinele Divin

’’Toate raporturile omului cu lumea sunt bazate pe cele cinci simţuri, de aceea el încearcă să profite la maxim de posibilităţile lor şi, deasemenea, să-şi multiplice senzaţiile pe care le furnizează ochii, urechile, pielea, etc.... Oamenii trebuie să înţeleagă că, necăutând decât acumularea şi amplificarea senzaţiilor fizice, vor avea mari decepţii, deoarece senzaţiile acestea sunt limitate.  Observaţi oamenii: ei au posibilitatea de a vedea totul, de a gusta şi atinge totul, de a cumpăra totul, şi totuşi le lipseşte ceva.

Cea mai bună soluţie este de a căuta toate aceste senzaţii de plenitudine, libertate, bucurie, dilatare prin mijloace spirituale. Adevăraţii discipoli nu contează pe nimic din exterior, ei ştiu că Dumnezeu a depus toate comorile şi toată bogăţiile, toate produsele tuturor laboratoarelor şi farmaciilor în ei înşişi, e suficient să le caute şi să le folosească.

Cât timp fiinţa umană nu şi-a dezvoltat organele care pot să o pună în contact cu regiuni şi entităţi mult mai elevate, ea nu va cunoaşte mare lucru. Ea va scrie, va vorbi, va explica, va critica, va judeca, dar se va înşela tot timpul, pentru că nu cunoaşte decât o parte a realităţii. Dacă vrea să cunoască întreaga realitate, trebuie să exerseze să trezească în ea alte facultăţi pe care le poseda şi înainte, dar care dorm, aşteptând să fie utilizate. Într-o epocă foarte îndepărtată, când omul nu intrase cu adevărat în posesia corpului său fizic, tradiţia iniţiatică spune că trăia tot timpul dedublat, în afara corpului său... Mai târziu, când spiritul său a început să coboare progresiv în materie, el şi-a dezvoltat facultăţi care îi permiteau să lucreze asupra materiei (cele cinci simţuri), în timp ce slăbeau facultăţile sale mediumnice. Dar nu le-a pierdut, le posedă încă.

Priviţi copiii. Până la vârsta de şapte ani nu sunt complet intraţi în corpul lor fizic: aceasta reflectă perioada când umanitatea era în acest stadiu de evoluţie. În acea perioadă, oamenii vorbeau cu spiritele naturii şi cu sufletele morţilor, comunicau cu ele, le întâlneau, şi când mureau ei înşişi, nu ştiau dacă sunt morţi sau vii. Lumea invizibilă, lumea spiritelor era pentru ei cea mai mare realitate; ei pluteau în atmosferă ca şi cum ar fi fost imateriali, şi numai din când în când reintrau în corpul lor fizic. În aceste condiţii, ei nu erau pregătiţi să lucreze asupra materiei. Ori, în evoluţia lor trebuiau să treacă prin aceasta. În prezent, oamenii au ajuns să aibă mijloace intelectuale formidabile pentru a domina materia, dar în acelaşi timp au uitat de existenţa lumii spirituale, au rupt contactul cu ea. La unii, desigur, a rămas o amintire, o intuiţie, dar majoritatea a uitat.

Aura este un fel de halou care înconjoară fiecare fiinţă umană, cu diferenţa că la unii este vastă, luminoasă, puternică, posedă vibraţii intense, în timp ce la alţii, din contră, e mică, ştearsă, urâtă. Putem compara aura cu pielea.  Aura posedă aceleaşi funcţii ca şi pielea.  Putem spune că este pielea sufletului, ea este cea care-l îmbracă, care îl protejază, care îi dă sensibilitatea.  Aura, e mai complexă, e o combinaţie a tuturor emanaţiilor a tuturor corpurilor subtile.’’

Omraam M. Aivanhov

Iată care sunt cele 7 corpuri energetice subtile pe care le avem în acest moment:

1. Corpul Eteric

Imediat în continuarea corpului fizic este Corpul Eteric, unde cuvântul „eter” vrea să exprime starea de existență‚ intermediară dintre energie și materia solidă. Corpul Eteric este descris ca având o structură clară, asemănătoare corpului fizic cu organele sale interne, dar care este format din energie sub forma unei rețele de firicele strălucitoare, albăstrui. Acest corp nu este rezultatul existenței corpului fizic, ci invers, corpul fizic este rezultatul existenței Corpului Eteric. Celulele noastre vii cresc de-a lungul liniilor de energie a matricei eterice, ea existând deja în subtil înainte ca celulele să apară și să crească.

 

2. Corpul Emoțional

 

Al doilea corp subtil, aflat în continuarea Corpului Eteric, este Corpul Emoțional, asociat sentimentelor noastre. Structura sa este mai fluidă decât cea a Corpului Eteric și, spre deosebire de acesta, nu este un duplicat al corpului fizic, ci arată mai degrabă ca nori colorați dintr-o substanță fină, aflată în continuă mișcare. Culorile sale variază între tente clare și strălucitoare și tente dense, întunecoase și opace, depinzând de claritatea sau confuzia care se manifestă în sentimentele noastre. Atunci când ne clarificăm sentimentele, ele se limpezesc și se aranjează în funcție de chakre în ordinea culorilor curcubeului, începând cu roșu la chakra întâia, bazală, și până la alb-violet la chakra a șaptea, din creștetul capului.

3. Corpul Mental

 

Al treilea corp se extinde dincolo de Corpul Emoțional și este compus din substanțe și mai fine, care sunt asociate cu gândul și procesele noastre mentale. Acest corp arată de obicei ca o lumină galbenă strălucitoare, radiind în jurul capului și umerilor, și extinzându-se în jurul întregului corp fizic. El se extinde și începe să sclipească atunci când avem o activitate mentală intensă.
Corpul Mental are o structură proprie care include forme mentale create de procesele gândirii noastre, deseori colorate de Corpul Emoțional în diverse culori. Cu cât o idee este mai clară și mai bine stabilită, cu atât și forma mentală asociată gândului respectiv este mai bine conturată în corpul nostru mental. Noi înșine hrănim aceste forme mentale atunci când ne concentrăm asupra gândurilor pe care ele le reprezintă. 

4. Corpul Astral 

Primele trei corpuri subtile sunt relativ ușor de observat pentru că ele corespund ființelor manifestate în lumea fizică, dar de la al patrulea corp mai departe clarviziunea poate descrie și ființe invizibile cu ochiul liber. De la al patrulea nivel se manifestă corpul spiritual, pe nivele de conștiință superioară de iubire și cunoaștere, unde concepte întregi sunt înțelese simultan. Tot aici este și portalul prin care avem acces la alte tipuri de realități, pe frecvențe care pot trece dincolo de realitatea umană. Corpul Astral este amorf și este compus din nori de substanță colorată, mai frumoși și mai complecși decât cei ai Corpului Emoțional. Aceste culori sunt infuzate în plus și cu culoarea roz trandafiriu, care exprimă iubirea pe acest plan. Chakra inimii unei persoane iubitoare este plină de culoarea roz pe nivelul astral, iar această culoare se adaugă pulsațiilor de lumină aurie emise prin glanda pituitară.

5. Templatul Eteric

Al cincilea nivel auric, Templatul Eteric, conține în el proiectul formelor care există în planul fizic și arată într-un fel ca negativul unei fotografii, incluzând în el fire de energie de culoare albastru de cobalt. Acest nivel al aurei creează un spațiu negativ în care primul nivel eteric al aurei poate să existe, spațiu care este umplut apoi de forma fizică. Pe acest nivel sunetul creează materia, iar vindecarea prin sunet se face tot pe acest nivel.

6. Corpul Celest

Al șaselea nivel al aurei noastre, numit și Corpul Celest sau Corpul Ceresc, este nivelul emoțional al planului spiritual, nivelul la care – atunci când ne înălțăm conștiința – putem avea experiența extazului spiritual. Poate fi atins în meditație, fiind un aspect al „ființei” unde cunoaștem legătura noastră cu întregul univers, unde vedem iubire și lumină în tot ce există și unde nu simțim nici o separare de Divinitate. Iubirea necondiționată se manifestă liber atunci când se face legătura dintre chakra deschisă a inimii și chakra deschisă din Corpul Celest. În această conexiune se combină iubirea umană, față de oamenii întrupați în corp fizic, cu extazul spiritual aflat în iubirea spirituală, care trece dincolo de realitatea fizică și se extinde în toate planurile existenței.
Corpul Celest arată ca o lumină scânteietoare auriu-argintie, cu nuanțe pastel, sidefat, opalescent, iar clarvăzătorii o văd strălucind în jurul corpului nostru și emițând raze puternice, ca lumina din jurul unei lumânări aprinse. 

7. Templatul Ketheric, sau Corpul Cauzal 

Nivelul mental al planului spiritual este Corpul Cauzal, iar când ne aducem conștiința în acest plan cunoaștem faptul că suntem una cu Ființa Creatoare. Forma acestui corp arată ca un ou auriu-argintiu, care luminează și scânteiază încontinuu ca o țesătură din mii de fire aurii. Din acest nivel pornește curentul principal de energie care circulă prin coloana vertebrală și care hrănește tot corpul prin fiecare chakră, alimentând și toate corpurile noastre subtile.
Prin această rețea de fire circulă lumina aurie, mentalul divin. Dincolo de acest nivel există planul cosmic, care nu poate fi exprimat din punctul de vedere al unei singure încarnări, și ale cărei chakre sunt deasupra capului, formând corpuri din ce în ce mai cristaline și de vibrație mai fină. Chiar dacă nu suntem conștienți de existența sa, acest plan de existență, existența Divină, lucrează în viața noastră a fiecăruia. Atunci când Corpul Cauzal este aliniat cu o realitate spirituală mai înaltă, el manifestă cunoașterea divină a realității respective.
Atunci afirmăm cu siguranță: „știu că ființa mea este unită cu Divinitatea”, având experiența de a fi una cu Ființa Creatoare, fiind în același timp și ființă individuală. Senzația de a fi una cu Ființa Divină creează alinierea voinței individuale cu Voința Divină în Templatul Eteric, lucru care la rândul său este exprimat în Planul Astral ca Iubire. Această Iubire față de umanitate, față de Creație, este cea care sfințește atât ființa omenească, cât și locul în care el sau ea se află. 

Conștientizarea fiecărui nivel al aurei noastre

 Primul nivel al aurei, Corpul Eteric, beneficiază prin mersul pe jos, masaj, atingere, relaxare. Meditațiile legate de pacea sufletească și starea de bine au darul de a clarifica al doilea nivel, iar creșterea pe al treilea nivel este stimulată prin exerciții de concentrare și focalizare. Pentru al patrulea nivel putem să medităm cu iubire asupra florilor, asupra dragostei, aducând culoarea roz-trandafiriu în meditația noastră, în timp ce nivelul al cincilea poate fi atins prin meditații care folosesc sunetul. Corpul Celest este simțit de către cei care meditează asupra contopirii cu Conștiința Christică. Nivelul cauzal al ființei noastre a fost cunoscut de către misticii acestei lumi atunci când stând în meditație au șoptit: „în această liniște deplină, cunosc Divinitatea”.

 

Acestea sunt cele 7 corpuri energetice subtile pe care noi toți le avem, în afara corpurilor noastre fizice, și care reprezintă legătura noastră cu Planul Astral, cu Sinele nostru Suprem, cu Divinitatea în cele din urmă. Ele sunt vibrațiile noastre superioare prin care putem intra în contact cu Ființele de Lumină, cu planurile înalte ale existenței. De buna funcționare a acestora depinde sănătatea corpului nostru fizic, astfel că trebuie să avem grijă constant de toate aceste 7 corpuri spiritual-energetice pentru a fi complet sănătoși și armonioși pe toate nivelele. De aceea, este foarte important să conștientizăm mereu existența acestor 7 corpuri, pentru că astfel ne înțelegem adevărata noastră natură, cea spirituală, și putem răspunde la cele trei întrebări fundamentale pentru existența noastră: „cine suntem?”, „de unde venim?” și „încotro mergem?”, iar în același timp ne putem trăi această viață la potențialul său maxim, în deplină armonie cu energia supremă a Universului, Iubirea.